În vara anului 2013, pentru un training la care vroiam să
participăm în Georgia, am început să pescuim bilete destul de târziu, ca de
obicei... Ne-am gândit noi, că cea mai ieftină variantă de a ajunge acolo ar fi
să luăm un zbor low-cost şi am căutat la Pegasus Airlines (http://www.flypgs.com/en/), o
companie turcească. Am găsit ceva bilete, care nu se prea pupau cu datele de
sosire și plecare, astfel am cumpărat bilete la Pegasus doar din Istanbul
(Aeroportul Sabiha Gokcen) până în Trabzon, un oraş turcesc la Marea Neagră,
aproape de graniţa cu Georgia, gândindu-ne că restul drumului, până în Istanbul
şi din Trabzon pâna în Kobuleti îl vom face cu ceva autocar, microbus, etc.
Biletul a fost 110 Euro de persoană
dus-întors, dar preturile variază constant, ca la orice companie low-cost.
Am plecat din Bucureşti cu un autocar de la Murat Turism (www.muratturism.ro), care pleacă zilnic
la ora 16:00 în afară de sâmbătă, unde preţul era de 160 Ron de persoană, iar condiţiile erau foarte ok, şi lumea de la
autogara Murat foarte draguţă şi primitoare, am primit cafea, ceai, suc/apă la
discreţie şi toate cu zâmbetul pe buze... ce mult poate să facă un zâmbet! Eu
sincer am fost şocat, având în vedere experienţele destul de neplăcute cu
companiile/şoferii care merg înspre Spania. Toate
ok, drumul până în Istanbul a durat cam 12 ore, pe autocat confort şi
curăţenie, odată ajunşi în Istanbul, firma Murat, la fel ca şi multe alte firme
care fac acest drum vă lasă într-o autogară în Aksaray, Fatih (hartă↑) o zonă destul de
apropiată de centrul istoric al Istanbulului, plină de turiști.
De aici
însă trebuia să luăm un taxi până în piaţa Taksim, lângă nişte hoteluri înalte
printre care Feronya Hotel si Titanic City Hotel, pe strada Abdülhak Hamit Cd (hartă→) unde compania Havataş (http://havatas.com/en/) are autocare înspre ambele aeroporturi Sabiha Gokcen şi Ataturk cam din
jumătate în jumătate de oră. Biletul costa 13
Lire turceşti (TRY) (cam scump) iar pentru locaţia exactă a plecării
întrebaţi lumea de pe stradă din acestă zonă pentru că majoritatea ştiu despre
ce e vorba. Drumul până la Aeroportul Sabiha Gokcen a durat cam 45min dar aceasta
se înâmpla foarte de dimineata, pe la ora 5:30, la orele de trafic mare drumul
se face cam într-o ora şi 30min. (logo Havataş↑)
Am
zburat Istanbul-Trabzon destul de repede (1h 30min), apoi din Trabzon am luat
un microbus până la autogara mare care a costat 5 Lire turceşti de persoană. În autogara din Trabzon, am găsit o
firmă Prenskale Turizm (poză←) unde şoferii au spus că ne duc până în Batumi (oraş mare
în Georgia, destul de aproape de Kobuleti, destinatia noastră finală) cu 25 Lire turceşti. Fericiţi că am găsit
aşa repede am acceptat, am plătit şi ne-am îmbarcat. Microbusul avansa foarte
încet, pentru că nu prea mergea pe autostradă şi oprea cam în toate orăşelele
de pe coasta Mării Negre. După 4 ore lungi am ajuns la graniţa Turciei cu
Georgia unde toată lumea urmează protocolul, şi anume cobori din mijlocul de
transport cu toate bagajele la tine, persoanele trec printr-un filtru iar
autovehiculele prin altul, apoi după verificarea completă te urci înapoi în bus
şi îţi continui drumul. A fost destul de GROAZNIC!!! :) Toată lumea se împingea
încontinuu, se băgau în faţă unii peste alţii şi aşa mai departe. După 30-45min
am realizat ca abia reuşisem să ieşim din Turcia, şi trebuie să trecem
printr-un control similar şi pentru a intra în Georgia... împinsături,
îmbulzeli, înjurături în alte limbi, transpiraţie... notă*Cetăţenii români nu
au nevoie de viză pentru a intra în Georgia. După o oră şi 30min, trecuserăm de
toate filtrele şi am început să căutam microbusul nostru, care plecase probabil
de mult :) Da, ne-au lăsat la graniţă! Am găsit alt mijloc de transport, un fel
de microbus pe care georgienii il numeau “marshrutka”, ce mergeau înspre
Bantumi, care era la o distanţa de 20km de graniţa, preţul fiind de 1.5 Lari georgieni de persoană. Larii
georgieni (GEL) sunt cotaţi puţin mai sus decât lirele turceşti, consultaţi
google-ul pentru detalii. Microbus-ul arăta foarte tare, tapiţat cu o mochetă
neagră pe dinauntru, prăfuită toată, iar geamurile foarte jos faţă de scaune,
nu se vedea aproape nimic afară, ne simţeam cam ca într-un sicriu ambulant...
dar era fain și amuzant:). Ne-am dat seama din prima că georgienii sunt niște
oameni primitori, foarte curioși și entuziasmați să cunoască oameni de alte
naționalități. Pe acest “marshrutka” am cunoscut doi georgieni ce ne-au fost de
mare ajutor, ba chiar ne-au oferit si cazare :) deși nu aveam nevoie.
Ajunşi
în Batumi am descoperit şi locul de unde plecau microbus-urile înspre
destinaţia noastră Kobuleti, şi anume dintr-o piaţă mică (hartă↓), faţă în faţă cu
portul din Batumi, la intersecţia bulevardului Chavchavadze cu strada
Gorgiashvili, biletul a costat 1.5 Lari
georgieni de persoană.
În
Georgia am găsit cele mai ieftine ţigări pe care le-am văzut în viaţa mea,
preţurile eram cam de la 1.5 Lari (3 Ron) la 4 Lari (8 Ron) cele mai scumpe,
iar în ceea ce priveşte alcoolul, vodka şi băuturile tari sunt foarte ieftine,
vinul e destul de scump, iar berea e cam la fel ca în România.Trebuie neapărat
să încercați și celebra “khachapuri”, o placintă tradi-țională georgiana cu
brânză și ou. Am
vizitat într-o zi Bantumi-ul, un oraş foarte interesant, cu multe clădiri noi
şi vechi, în care arhitectura este un mix între cea asiatică şi cea
occidentală. Zona în general era foarte faină, cu Marea Neagră într-o parte şi
munţii Caucaz în cealaltă, nişte peisaje incredibile.
La întoarcere am luat din Kobuleti un autocar de la compania
Metro până în Trabzon, o companie turceasca foarte OK (www.metroturizm.com.tr/en/), bi-letul a costat 30 Lari georgieni
de persoană şi l-am cumpărat de la altă companie, cu sediul peste drum de gara
din Kobuleti (hartă→), pe drumul E70 la 50-100m pe stânga. Drumul a fost foarte în regulă,
autocarele de la Metro arată ca avioanele înăuntru, cu ecrane LCD, etc. Cei de
la Metro ne-au aşteptat la graniţa cu Turcia şi de data aceasta totul a decurs
bine.
Ajunşi în Trabzon, Turcia a trebuie să ne găsim o cazare,
deoarece avionul nostru era doar a doua zi, aşa că am intrat la un hotel care
părea aşa
mai low-cost, am plătit 23 Euro
pentru două paturi şi condiţii decente. Acest hotel se afla pe strada Çömlekçi Cd în Trabzon, o
stradă plină cu hoteluri/hosteluri. Totul arăta OK în afară de baie care era
puţin cam dubioasă, un lucru nu foarte neobişnuit la turci :) Am avut inclus de
aceşti bani micul dejun care a fost chiar bun şi reţele Wi-Fi în toate
colţurile hotelului. Trabzon este un oraş destul de modern şi aranjat, cu lume
prietenoasă, primitoare şi dornică să te ajute, cel puţin asta a fost impresia
noastră făcută într-un timp foarte scurt.
A doua zi am plecat de la hotel cu un minibus, din fața
hotelului, spre aeroportul din Trabzon, preţul a fost 1.25 Lire turceşti de persoană şi am prins avionul spre Istanbul.
În Istanbul am luat din aeroport bus-ul de la Havataş care
ne-a costat tot 13 Lire turceşti şi
drumul a durat de data asta 1oră şi 20min până în piaţa Taksim. Eram destul de
la limită cu timpul pentru că trebuie să
prindem autocarul de la Eurolines la ora 15:00, din alt loc decât unde ne-au
lăsat cei de la Murat Turism. Am luat bilet de la Eurolines la întoarcere
pentru că cei de la Murat plecau din Istanbul la 13:00 şi nu aveam timp efectiv
pentru a prinde autocarul, aşadar am hotărât să cumpărăm bielte de la Eurolines
la ora 15:00, care au costat 180 Ron
de persoană, şi pentru care am mers personal la TUI Travel în Bucureşti pe
bulevardul Nicolae Bălcescu, dar se pot cumpăra şi online. Am mers fuguţa
fuguţa cu tramvaiul la locul indicat de agentul de la TUI Travel şi eram foarte
la limită cu timpul, iar cu 5 minute înainte de ora de plecare am sunat la un
număr de telefon de pe bilet pentru a le spune să ne aştepte. Am aflat de la
operator că locaţia la care am mers era greşită pentru că cei de la Eurolines
lasă pasagerii într-un loc la venire înspre Istanbul şi îi culeg din altă
parte, iar locaţiile fuseseră inversate în momentul în care am primit
indicaţiile de la agentul de turism. ...nu prea aveam bani la noi şi ne-am
trezit în Istanbul, aproape lefteri, cu creditul la telefon de câţiva cenţi, şi
cu busul care deja plecase :) Un sentiment nu tare plăcut!
Ne-am gândit apoi să mergem înapoi la autogara din Aksaray
unde ne lăsase iniţial autocarul de la Murat şi erau şi alte autocare. Am mers
şi am găsit un autobus de la compania Marina Travel care mergea înspre
Bucureşti la ora 17:00 şi cu toate că nu aveam banii suficienţi pentru drum,
domnul şofer, care cred că era de origine turcă, a fost de acord să ia
echivalentul a 90 Lire turceşti de
persoană, cu toate că biletul era 100
Lire în mod normal. Am plătit biletele în vreo trei valute, cam tot ce mai
aveam la noi Lei, Euro şi ceva Lire :) Respectabilele doamne şi domni de pe
autobus veniseră după "marfă" în Istanbul şi aveau depozitate jos la
bagaje şi inclusiv sus la picioare de la detergenti şi produse de îngrijire
casnică până la electronice, materiale textile, lână şi piese auto (plăcuţe de frână, bujii şi altele).
Români descurcăreţi!
Am făcut ulterior o plângere la Eurolines, explicând că
agentul de turism de la TUI Travel nu ne-a dat locaţia exactă şi din acest
motiv am pierdut autocarul din Istanbul. Nu am avut dovezi concrete şi am făcut
chemare la valori cum ar fi corectitudinea şi sinceritatea şi... spre uimirea
noastră cei de la Eurolines au fost foarte ok, au investigat neînţelegerea şi
ne-am primit banii înapoi în cont prin transfer bancar.
Concluzia finală este... Dacă nu sunteți în căutarea aventurii si creearea de amintiri memorabile pe traseu, atunci daţi banii pe biletul de avion dacă vreţi să mergeţi în Georgia. Altfel vă legaţi la cap cu zeci de bus-uri şi minibus-uri, cazări inutile, nopţi pierdute şi ore în şir de aşteptat pe drumuri :) ...ca noi! Şi la final, cred că veţi ieşi mai ieftin cu avionul.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu